Tâmpenii, pur Rusești. Moldova ignoră sărbătorile Sovietice.

Cel mai tare mă enervează  că ei nu-i spun acestui stat cum ar trebui - „Moldova”, ci „Maldavia”,  de unde prostiile acestea?

                                            

 Și tare ar trebui să-i doară pe ei ce și cum sărbătorim noi, nu suntem în URSS, ajunge atâta manipulare.  Ia uite la ei, nătărăii, ne învinuiesc  că nu sărbătorim.  Ei nu serbează sărbătorile noastre, nici noi nu serbăm sărbătorile unui stat care deja  de mai bine de 20 de ani nu există.

Care a fost primul cuvânt rostit de tine în copilărie ?

Primul meu cuvînt pe care l-am rostit a fost unul cu totul deosebit, acesta a fost cuvîntul „Tractor”.  
Da-da, nu a fost nicidecum mama sau tata )))).
 Totul a început când aveam aproape un an, ai mei aşteptau să scot vreun cuvînt  măcar, însă, eu tăceam mai ceva ca mortul ăla din păpușoi. În decurs de o săptămână am fost plimbat în sac prin jurul casei, dar, nici-un rezultat. Minunea s-a întâmplat într-o zi când a venit nanul tatălui meu în ospeție. Acesta venea des pe la noi, avea un tractor mare și puternic. 

  
  În acea zi, i-am auzit iarăși  tractorul care intrase în mahala. M-am luat în mâini, am fugit spre poartă, m-am suit pe ea și am strigat din tot sufletul - „Tractooor” !!!!
 Părinții mei au rămas cu gura căscată, ei așteptau ca primul meu cuvânt rostit să fie cam ca la toți, mama sau tata. Însă, nu a fost să fie. Uite,din acea zi, când aproape aveam un anișor, am început eu să  bâlbâi niște cuvinte. La mine totul a început de la Tractor, dar la voi?

Tema pentru acasă, tu ai citit romanul?

Un roman, pe care demult vroiam să-l citesc. Mulțumesc Domnului că în sfârșit  am ajuns și la romanul lui Nicolae Dabija, căci, ori aveam de citit alte cărți, ori eram ocupat.
După ce am citit acest roman, vreau să-l recomand tuturor !!!
 Este un roman pentru fiecare inimă, pentru fiecare cuget.  N-am să vă povestesc despre ce este acest roman, ca să fie o enigmă pentru voi, precum a fost și pentru mine. Vreau să vă spun că Nicolae Dabija a abordat calitățile unui  adevărat Basarabean, care, indiferent  de obstacolele și  greutățile pe care i le pune soarta în cale, luptă cu Eu-l propriu pentru a-și păstra dragostea, identitatea și  în primul rând: demnitatea de a fi  Om.    
Nicolae Dabija s-a născut în satul Codreni, raionul Cimișlia. Vreau să vă spun, că dumnealui este o persoană cu care se mândresc atât Cimișlienii, cât și Românii de pretutindeni.

    Aștept  din partea dumneavoastră niște opinii despre acest roman, care cu siguranță va făcut să fiți mândri că faceți parte din acest neam, vorbiți această limbă și trăiți pe acest pământ.

Dodon ne avertizează „Ne așteaptă o toamnă dificilă”, de parcă noi nu știm.

Nuștiu ce l-a apucat pe Dodonică-roata chică să ne sperie cu ceea, ce de fapt o știm cu toții demult.Oamenii de la țară, sunt acei care resimt toate consecințele capriciilor vremii   și a scumpirilor . Aceștia și-au dat seama că anul va fi greu încă din toamna anului 2011, când a fost înregistrată o cantitate joasă de precipitații. Apoi, gerurile  cumplite, care iarăși i-au pus pe gânduri pe țărani.

În primăvară, grâul care încolțise, era înghețat aproape tot. Iarăși a fost semănat grâu, pentru că toți de la plug se hrănesc(cum se spune într-o urătură). Prin luna  Aprilie au început căldurile de peste 35 grade, iar ploi  nici-o boabă. E și normal, că ei și-au dat seama  că anul va fi anevoios, fără ca să le spună Dodon sau alți politici proști, care fac tot posibilul pentru a dezbina populația  și a introduce ură  în sufletele acestora. 

   Pe fundalul secerișului slab din anul acesta și a scumpirii inevitabile a  produselor alimentare, uite că și carburanții s-au scumpit în mediu cu 0,5 lei,   în timp ce salariile, rămân aceleași.    În loc să atragă și să caute ajutoare pentru populația acestei țări, el și mai tare ne toarnă oțet pe inimi.  Iată, dacă spunea, spre exemplu: „Ne așteaptă o toamnă dificilă, însă, partenerii externi ne asigură că vom primi ajutoare”, atunci mai zic eu că merita să fie făcută o declarație către public, dar așa.... taie frunze la câini (cât ele mai sunt).

Anul acesta „Bem” mai puțin.

Anul acesta, o să avem mai puțin vin, din păcate - pentru mine, și prietenii mei.

În urma gerurilor cumplite din iarna aceasta, dar și a lipsei de precipitații esențiale pe parcursul întregii veri, cantitatea de struguri s-a redus  considerent.  Anul acesta  strugurii sunt de o calitate superioară, vinul va fi foarte bun, dar, Puțin. Astfel, must, cel mai probabil că nu voi conserva.


Aceasta va avea un efect negativ asupra mea, dar  și a prietenilor mei. La  orice serbare pe care le petrecem regulat, în fiecare weekend,licoarea principală care mângâie sufletul după o săptămână grea de muncă, studii etc...  este vinul. Vinul, pe care l-am făcut cu mâinile proprii, vinul, care știm sigur, că dacă-l consumi cu măsură, a doua zi ești proaspăt și capabil de a gândi normal.  Iar iarna, la săniuș, fără câțiva litri de izvar nicidecum nu te isprăvești cu sania.  

Anul acesta, nu știu ce-om face. Ori o să ieșim mai rar, ori, vom  cumpăra ceva  pe deasupra. Dar, când ieși cu prietenii la pădure, săniuș, iaz... nu contează cât vin este în sticle. Cel mai important: să fie niște toast-uri tari, muzică la maxim și prieteni adevărați, prieteni tari de tot.