
Ca orișicare creștin ortodox, de Paștele Blajinilor am mers la cimitir cu rudele mele pentru a sărbători și alături de cei răposați „Învierea Domnului”. Faptul că în jurul cimitirului niciodată nu găsești loc de parcare - nu m-a mirat. Odată intrat în cimitir, m-a mirat însă faptul că am văzut mașini luxoase de zeci de mii de euro printre morminte, buci dezgolite, mese și pomene împărătești, alcool din plin și reprezentante ale sexului frumos pe tocuri de 16 cm. Cui dracu îi trebuiește aceasta ?! Tot acest glamour moldovenesc cu tocuri cât mai înalte, fuste cât mai scurte și mașini de mii de euro parcate la capetele răposaților,
că mori la dracu și nu iei nimic cu tine. Conform tradiției, am mers și am tămâiet mormintele rudelor răposate, i-am invitat la masa noastră de sărbătoare (căci așa se face), ai mei au dat câteva pomene și am plecat acasă să stăm puțin la masă. Fără de beție și desfrâu printre morminte, i-am pomenit pe cei răposați cu câteva păhărele de vin și cu un „Hristos a Înviat” și atât. Îmi pare rău, că această sărbătoare a celor răposați, devine pe an ce trece mai degrabă o demonstrație de avere, buci transpirate, benchetuială și beții pe morminte, mașini luxoase și tocuri înalte care degrabă vor ajunge până la capetele răposaților.
Cu dezamăgire și rușine față de lipsa totală de cultură a majorității Cimișlienilor, mă rog și sper, ca la anul să fim oameni și să-i pomenim pe cei răposați, că degrabă ne vine și nouă rândul, viața asta-i așa de scurtă... din păcate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu