Nutriile - o pasiune a familiei.

Deși filmările au avut loc anul trecut, șoriceii și astăzi se țin de năzbâtii, cineva așteaptă deja mititei, cineva își adâncește gaura ( care este deja sub ogradă)  iar cineva roade vreo ușă sau bucată de lemn  pentru a-și roade dințișorii. Deși par niște animăluțe strașnice și dezgustătoare, să știți că nu e așa. Sunt foarte prietenoși, le place baia și-s constructori/săpători excelenți. Cel mai tare îmi place cum se spală ei - ies din apă și încep a scărmăna blana lor. Pe lângă toate acestea, conviețuiesc foarte bine cu celelalte vietăți din ocol. 
 Vreau să fac o remarcă, au cărniță foarte fină și dulce, mai fină decât cea a găinii. Acum sunt măricei, au peste 7-8 kilograme, Boris așteaptă urmași de la cele trei prietene ale sale iar găurile se tot adâncesc și lărgesc în adâncul pământului. 

  
  Îs cuminți, cât timp le dai pace, apoi - Păzea!  Dacă nu le dai pace și începi a-i trage de coadă și nu știu încă ce...,  își pun în funcțiune dinții și maxilarele puternice. Anul trecut (fiind în mănuși foarte groase) m-a apucat unul de mână și m-a durut toată ziua,  dar acum  mă tem să-mi închipui ce forță au ei. 
 La așa situații ajung foarte rar deoarece ne înțelegem de minune și nu vedem necesitatea de a ne zădărî și supăra reciproc.